„Pianistul” este o memorie captivantă și profundă scrisă de Władysław Szpilman, un supraviețuitor al Holocaustului și pianist polonez de renume. Cartea, publicată inițial în poloneză sub titlul „Śmierć miasta” (Moartea unui oraș) și mai târziu tradusă și cunoscută pe plan internațional ca „The Pianist”, relatează experiența lui Szpilman în Varșovia ocupată de naziști din 1939 până la eliberarea orașului de către armata sovietică în 1945.
Narațiunea începe cu invazia Germaniei naziste în Polonia și instaurarea rapidă a regimului de teroare împotriva populației evreiești. Szpilman descrie cu detalii vii viața în ghetoul Varșoviei, de la privațiunile cotidiene și umilințele constante la actele de rezistență eroică și solidaritatea dintre prizonieri. Pe măsură ce situația se agravează, el reușește să scape de la deportare, găsind refugiu în diferite ascunzători din orașul ruinat, rămânând o martor tăcut al barbariei care se desfășoară în jurul său.
Un element central al cărții este relația lui Szpilman cu muzica.
Chiar și în cele mai întunecate momente, muzica rămâne o sursă de confort și speranță pentru el. Scenele în care Szpilman cântă la pian, fie în ghetou pentru a-și menține moralul, fie în ascunzătorile sale, reflectă puterea artei de a transcende suferința și de a menține spiritul uman viu în fața adversității.
Cartea culminează cu întâlnirea lui Szpilman cu un ofițer german, Wilm Hosenfeld, care îl descoperă pe pianist ascuns și înfometat. Într-o demonstrație remarcabilă de umanitate în mijlocul războiului, Hosenfeld îl ajută pe Szpilman, oferindu-i mâncare și un loc sigur unde să se ascundă. Această întâlnire neașteptată subliniază temele centrale ale cărții: supraviețuirea, compasiunea umană și capacitatea de a găsi lumina în întuneric.
„Pianistul” este o mărturie puternică și emoționantă a ororilor războiului și a Holocaustului, dar și a rezistenței și a speranței umane.
Adaptarea sa cinematografică, regizată de Roman Polanski în 2002, a adus povestea lui Szpilman la un public și mai larg, câștigând numeroase premii, inclusiv trei premii Oscar. Prin ambele sale forme, „Pianistul” rămâne un monument al spiritului uman și o amintire crucială a istoriei care nu trebuie uitată.
